În procesul realizării activităţilor de comerţ, agenţii economici condiţionează plata mărfurilor la termen prin emiterea unor instrumente bancare, respectiv fila cec sau bilet la ordin.
Astfel, de cele mai multe ori, în condiţiile în care o societate comercială se angajează să plătească o marfă, de orice fel, la un anumit interval de timp, după ridicarea mărfii, plata ulterioară se garantează cu o filă cec sau bilet la ordin.
Aceste garanţii se eliberază, de obicei, după ce părţile au stabilită o relaţie comercială, fie printr-un contract, fie în orice formă prevăzută în dreptul comercial.
Urmărind prevederile legale, Legea nr. 59 din 1934, fila CEC este un instrument modern de plată, conferind o încredere sporită în efectuarea plăţilor, fiind un instrument de plată agreat cu precădere de către beneficiar.
Beneficiara plăţii prin cec poate fi atât o persoană determinată, caz în care numele persoanei este înscris pe fila cec, cât şi o pesoană nedeterminată, neindicată în cuprinsul cecului, caz în care se numeşte ,, cec la purtător”.
În caz de divergenţă între suma indicată în litere şi suma indicată în cifre, prevalează suma de plata scrisă în litere.
Pentru o mai mare siguranţă în încasarea plăţii, se prevede posibilitatea garantării acesteia prin avalizare, un procedeu care constă în înscrierea în cuprinsul cecului a menţiunii ca se doreşte garantarea plăţii, fiind menţionată şi persoana în favoarea căreia operează garanţia.
Cecul este plătibil întotdeauna la vedere, orice altă stipulaţie contrară nefiind luată în seamă.
Pentru celeritatea efectuării plăţii, nu este obligatoriu ca cecul să fie prezentat la plată în original. Graţie tehnologiei moderne şi pentru rapiditatea transmiterii la distanţă, cecul se poate prezenta la plată şi în format electronic, prin reproducerea imaginii cecului original în format electronic (prezentarea prin trunchiere). Valoarea juridică este identică pentru cele două modalităţi de plată, cu condiţia respectării obligaţiilor privitoare la conţinutul menţiunilor înscrise. Corespunzător , şi refuzul total sau parţial de plată al unui cec prezentat prin trunchiere se face tot în formă electronică.
Prezentat spre plată în termenul legal, ordinul de a plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare. Când un asemenea ordin nu există, trasul poate plăti şi după expirarea termenului. Plata poate fi totală sau parţială, beneficiarul neputând-o refuza pe aceasta din urmă. De asemenea, plata poate fi făcută în numerar sau prin virament, cu respectarea strictă a clauzelor menţionate în cuprinsul cecului.
În cazul în care cecul poartă menţiunea ,,netransmisibil”, este obligatoriu a fi plătit strict celui care îl prezintă sau într-un cont al acestuia. În caz de refuz de plată, în termen de 6 luni de la expirarea termenului de plată, posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi celorlalţi obligaţi. Aceştia sunt ţinuţi a răspunde solidar faţă de posesor, indiferent de ordinea în care s-au obligat. Cel care a plătit prin regres cecul se poate întoarce împotriva giranţilor pentru recuperarea sumei achitate şi cheltuielile aferente.
Cecul se poate întocmi şi în mai multe exemplare identice, plata unuia dintre exemplare fiind liberatorie pentru toate celelalte exemplare.
Biletul la Ordin este un înscris prin care o persoană juridică (debitorul) îşi asumă obligaţia personală şi necondiţionată să plătească unei alte persoane juridice numite beneficiar (creditorul), o anumită sumă de bani, la o dată fixă, numită scadenţă şi într-un loc determinat.
Reglementarea legală principală o găsim în dispoziţiile Legii 58 din 1934, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru utilizare, necesită îndeplinirea unor formalităţi relativ simple, mai ales în cazul formularelor standardizate oferite de bănci.
În calitate de instrument de plata a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizat mai ales de marii agenţi economici, pentru sume relativ mari.
Pentru validitate, Biletul la Ordin trebuie să cuprindă menţiunile necesare conform legii: denumirea de Bilet la Ordin, data emiterii şi a scadenţei, menţionarea obligaţiei personale şi necondiţionate de a plăti suma de bani, semnătura emitentului şi numele beneficiarului, locul plăţii.
Poate fi transmis prin gir, obligatoriu necondiţionat şi total. Dacă nu s-a stipulat altfel, girantul răspunde de acceptare şi plată. Astfel, Biletul la Ordin primit de la un partener de afaceri poate fi girat în favoarea altuia. În cuprinsul său se va menţiona locul plăţii, iar în cazul lipsei acestei menţiuni, fie la domiciliul trasului fie la cel al acceptantului, fie în alt loc unde se poate efectua plata în mod legal.
Odată prezentat la plată, beneficiarul nu poate refuza o plată parţială. În cazul în care suma de plată este specificată într-o monedă străină, se va lua în calcul valoarea din ziua scadenţei, cu excepţia cazului în care debitorul este în întârziere. În această situaţie, posesorul poate alege fie cursul de schimb din ziua scadenţei, fie din ziua efectuării plăţii, fiind apărat în acest mod de riscul valutar.
În cazul neacceptării sau neplăţii, beneficiarul are la dispoziţie ori o acţiune directă contra acceptantului şi avaliştilor săi sau o acţiune în regres contra oricărui obligat. În acest sens, posesorul se poate îndrepta cu acţiune împotriva oricăruia dintre ei (trăgător, acceptant, girant sau avalist), aceştia fiind ţinuţi solidar faţă de posesor. La rândul său, cel care a plătit în acest mod se poate întoarce împotriva giranţilor săi pentru a-şi recupera întreaga sumă, plus alte cheltuieli suplimentare. Când sunt emise mai multe exemplare, plata unuia eliberează pe cel în sarcina căruia cade plata şi în privinţa celorlalte Bilete.
Atât fila cec cât şi biletul la ordin constituie titlu executoriu şi în cazul în care este refuzat la plată de către bancă, fie total, fie parţial, poate fi investit cu formulă executorie la Judecătoria competentă şi pus în executare prin intermediul Executorului Judecătoresc.
În lumina relaţiilor economice actuale sunt tot mai frecvente situaţiile când atât fila cec cât şi biletul la ordin, constituite ca şi garanţie pentru plata mărfurilor, sunt refuzate la plată de către bănci datorită lipsei de lichidităţi băneşti în contul acelor agenţi economici care au emis instrumentele de plată. Prin urmare, persoanele care au emis instrumentele bancare fără acoperire, pe lăngă recuperarea debitului de la ei prin executare silită de către creditori, sunt pasibili şi de răspunderea penală pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, faptă prevăzută de art.215 Cod Penal Român.
Însă, în sistemul procedural actual din România, atât exectuarea silită a debitorilor cât şi atragerea lor la răspunderea penală, în cazul în care au emis cu bună ştiinţă file cec cât şi bilete la ordin fără acoperire de lichidităţi băneşti în cont, reprezintă o procedură foarte anevoioasă şi complexă şi care, de cele mai multe ori, echivalează cu imposibilitatea recuperării debitului şi sustragerea de la răspunderea penală a făptuitorului. Prin urmare, alternativa încasării costului mărfurilor o reprezintă, ca şi siguranţă definitivă, plata anticipată a acestora.
În concluzie, fila cec sau biletul la ordin poate reprezenta o garanţie a plăţii, dar doar în cazul în care agenţii economici, în special emitentul de instrumente bancare, sunt de bună credinţă şi au o atitudine comercială corectă.